Despre carte: 1994 / Nuvela „Omul de nisip” este inclusă în colecția autoarei „Povești de noapte”. Combină lucrări care reflectă interesul lui Hoffmann pentru „partea nopții a sufletului”, în subconștient, irațional în psihicul uman. Hoffmann este atras de tema nebuniei, crimei, stărilor sufletești misterioase, patologice. Ca și în „Fantezii în maniera lui Callot”, soarta artistului apare aici într-o lumină tragică. O persoană înzestrată cu sentiment și imaginație este destinată nebuniei și sinuciderii. Reprezentând nebunia eroului său, autorul a analizat aspecte ale vieții mentale care nu i-au fost încă descoperite. Când lucra la poveste, s-a bazat pe lucrări științifice speciale. Cercetătorii notează o reproducere exactă clinic a bolii eroului. În Hoffman apare ca o consecință a experiențelor dificile din copilărie. Scriitorul a fost interesat, însă, nu de fenomenul nebuniei în sine, ci de profunzimile vieții interioare în care permitea să privim „Omul de nisip” este una dintre cele mai faimoase nuvele ale lui Hoffmann. A dat naștere la multe interpretări. Celebrul psihiatru austriac Sigmund Freud i-a dedicat un eseu special. Intriga sa a fost parțial folosită în opera romantică „Poveștile lui Hoffmann” de Jacques Offenbach (1819–1870) (post. 1881) și a servit drept bază pentru baletul Leo Delibes (1836–1891) „Coppelia” (post.. 1870).